MUZEUL ROMÂNESC DE ARTA POPULARA - 34 de ani in July 2017
Galeria de arta populara si decorativa - 26 de ani in oct.2017
Resource and Analysis Center on Romania and Romanian Immigration,30 ani

LIGA ROMÂNO-AMERICANA (NETWORK
) - 21 de ani in Martie 2017
cu sedii la Philadelphia si Princeton NJ din 1998; la Brasov/Romania din 2002
Punti romanesti culturale, educationale, civice si economice cu România (vezi FB)
Cea mai mare si mai reprezentativa colectie de arta
etnografica
taraneasca europeana din SUA . Cea mai mare
colectie de arta etnografica romaneasca din afara tarii – zeci
de costume, zeci de covoare, sute de tesaturi, sute de piese
de ceramica si lemn,
zeci de piese de mobiler mai ales din
Transylvania.

De asemenea o bogata
biblioteca de carte, presa si de
material visual,
cu filmari video de 30 de ani ca baza a
centrului de documentare despre Romania si despre
comunitatile romano-americane inclusiv
o expozitie
permanenta fotografica reprezentativa pt.
istoria emigratiei romanesti in SUA (10 pano-
uri cu 300 de fotografii si o carte in manuscris
(cautam colaboratori, oferim bursa)
Mutata de la Chicago la Philadelphia Galeria de
cadouri include artâ popularâ contemporanâ, artâ
decorativâ si covoare
pt. vanzare si, impreuna cu
e
xpozitia permanenta a muzeului : „Arta popularâ
contemporanâ româneascâ pentru noul mileniu”

servesc si de showroom pt promovare
economica, dar oficialii le ignora/boicoteaza; de
10 ani nu trimit invitatii si ambasada si consulatul
din NY nici anunturi; ICR numai dupa multe
insistente.

Nici unii, nici altii nu vor sa se stie in tara si in
diaspora de realizarile noastre marcante si de
cita mass-media americana ne-a prezentat pt ca
ei nu pot arata nici 10% asemanator.

Desi muzeul se afla intre Washington si NY nu au venit
sa viziteze si sa vada cu ochii lor materialele vizuale
doveditoare ale multor zeci de expzotii si din presa
americana ca sa nu trebuiasca sa ne recunoasca
valoarea si importanta serviciilor aduse tarii, sa nu
cumva sa ne multumeasca pt ca le e greu sa fie
civlizati..sau our s simplu nu pot..si, mai grav, nu au
trimis muzeului carti si materiale vizuale care sa fi fost
aratate la e
venimente noastre speciale sau sa
constituie baza necesara unor
prezentari audio-vizuale
profesioniste
, mese rotunde, seri românesti, dialoguri
culturale
, etc. Itinerarile noastre de expozitii fotografice
si programe educative la alte centre. (Proiectele
noastre
pt tara  din 1999 incoace, aveau si au ca titlu
“MILENIUL III IMPREUNA” dar, din pacate oficialii
romani nu au fost interesati de
a le populariza si
extinde, de
“a intari, creste si functionaliza puntile
romanesti peste ocean
spre folosul tarii", cum le-am
propus
si cum stim bine ca tara avea nevoie si astepta
de la ei.Nu folosesc/anunta programele de
INTERNSHIP si PROMOVARE ECONOMICA desi nu
au altele de acest gen si nu stimuleaza formarea lor.
Nici macar nu arata apreciere generosilor fondatorilor
si nu numai ca nu stimuleaza comunitate sa participe si
sa sprijine muzeul, dar nu-l aununta nicaieri. Este lipsa
de respect pt. poporul roman de acasa si din diaspora
dar, si mai grav.fata de cel american si institutiile
americane care au sprijinit muzeul si cultura romana,
este  o incalcare pina si a legislatiei protocolare
americane si a drepturilor universale ale omului si ale
romanilor la informatie educativa care ii poate ajuta la
dezvoltare.
Muzeul Românesc de Arta Populara, înfiintat în 1983 în Chicago de Mihai Perciali (arhitect) si Rodica (profesoara)
impreuna cu un grup de americani si romani, folosind gratuit colectia familiei Perciali adusa din tara de-a lungul
multor ani cu mari eforturi. Sub egida lui s-au organizat peste 120 de expozitii, programe culturale si educative,
participari la festivaluri si tirguri americane sau entice, precum si zeci activitati in tara, dupa 1989 (intilniri publice,
seminarii, mese rotunde conferinte de presa, expoziti fotografice).  Dna Perciali s-a priceput sa  obtina exceptional
de multa mediatizare din partea mass-mediei americane (de aproximativ 45 de ori: NBC, ABC, CNN, WGN, posturi
locale de televiziune; Chicago Tribune, Chicago Sun Time, Evanston Review and Pioneer Press, Northwestern
University Daily, Indiana Press, Cincinnati Enquirer, Convington Times
, KY, Greek Press – NY, Princeton Packet si
US 1 – NJ, Philadelphia Inquirer, Philadelphia Weekly and City Paper, etc.), presa româneasc
a (de 9 ori pe postul
na
tional de televiziune si 50 de articole în presa din Bucuresti, Brasov, Sibiu, Fâgâras, Timisoara, Constanta, Iasi
etc.) si, pânâ în 1998, în mass-media româno-americanâ (care, paradoxal, si-a redus drastic interesul pentru
cultura româneascâ si
pt. comunitatiile românesti din SUA în dezavantajul tuturor).

Din 1985 a functionat si a itinerat expozitii publice in Evanston,Ill.un luxos orasel universitar de linga Chicago, in
1996 la Cincinnati, OH, in 1997 in Princeton NJ (orasel universitar de elita) organizind cinci expozitii în New-York
(doua  in Manhattan dintre care una in 1997 la World Trade Center si alta in 1998 la GALLERY 2nd, cea mai mare
expozitie romaneasca culturala din NY din ultimi 60 de ani) iar din noiembrie 1989 la Philadelphia, in trei incaperi
totalizind 150 mp in centrul orasului – unica organizatie, unicul spatiu cultural din diaspora deschis publicului in
centru unui mare oras. Aceasta tot datoritâ generozitii si dedicatii familiei Perciali care continua sa imprumute
gratuit colectia proprie, sa doneze anual mii de dolari si dna Perciali munca voluntara de aprox.12 ore pe zi (si lunar
Mihai Perciali, arhitect si Irina, doctoran),  precum si toate obiectele de arta populara care se vind ocazional pentru
a acoperi parte din cheltuielile operationale.

Dar, din pacate eforturile acestei familii, dupa 20 de ani de voluntariat, numeroase obstacole, fraustrari si chiar
sacrificii, inclusiv de sanatate, nu mai pot continua! ACEST SPATIU NU MAI POATE FI MENTINUT FARA SA-SI
PLATEASCA CHIRIA  si, COLECTIA – aflata in majoritate tot in  Princeton, in casa dinsilor, casa sufocata de la etaj  
pina in demisol - NU VA MAI PUTEA FI MENTINUTA PENTRU POSTERITATE ASA CUM DINSII VISEAZA DE O VIATA
daca nu se va intimpla o schimbare rapida in atitudinea romanilor-americani care stiu de muzeu si de tribulatiile lui
(inclusiv incendiu si inundatii) mai ales din partea presei romane din NY care refuza sa publice apelurile muzeului si
din partea oficialilor , a MAE-ului al carui ministru, dl.Mircea Geoana, cu toate ca a beneficiat de sprijinul muzeului
(ca si fostul presedinte Emil Constantinescu si altii, de altfel ) nu a fost in stare sa formuleze si sutina strategiile
potrivite de legatura constructiva cu diaspora stimulind-o sa ajute tara, nici macar sa sustina programele muzeului  
cum e cel atit de important de promovare al artizanilor si, dupa instalarea la post in 1996 cind s-a folosit de
serviciile organizatiei muzeului nici macar nu a raspuns la numeroasele recomandari si propuneri scrise de strategii
si de colaborare si nici la oferta dnei Perciali, inca din 4/99,de a invita artizani si de a ajuta cu un PROIECT  DE
PROMOVARE ECONOMICA pt.,tara, inclusiv ca in spatiul gratuit din Philadelphia companiile romanesti sa fie
sprijinite/coordonate sa-si deschida un centru de promovare sau o reprezentanta comerciala.

Chiar si asa, mai mult pe umerii unei persoane (mai multe articole din presa americana au remarcat acest fapt
neobisnuit (de ex. “Romanian Folk Art – Her Love and Tribulations”1988,”One Woman Safeguards the Romanian
Heritage”1990, “The Romanian Museum - One Woman”1999, “S.O.S.Art”2000) a fost si este inca cea mai activâ
organizatie culturalâ româneascâ din SUA.

Singura organizatie romanesca profesionista functionind la nivel american care a primit ocazional ajutor american
atit prin unele fonduri ($15.000 in anii 80’) cit si ajutor voluntar din partea citorva sute de americani, mai ales in anii
84-93 in Chicago/Evanston, Ill iar profesoara Rodica Perciali, fondatoarea principala si inima acestei organizatii a
primit numeroase premii printre care, in 1987 premiul de cetatean onoare al metropolei Chicago pt.imbogatirea
culturii americane si munca de comunitate (din partea tarii ceva asemanator a venit numai in ‘99 si numai din partea
municipiului Fagaras), locul I la International Chicago Fair (dintre 100 de grupuri entice),in‘93 diploma de la
guvernatorul statului Illinois, in’96 invitatie la Hillary Clinton,  si felicitari scrise din partea a sute de americani si zeci
de romani (mai putin in ultimi ani, ani extremi de dificili pt.muzeu mai si ca a fost nevoie de multa renovare si de
schimbari la cladirea care adaposteste muzeul ca sa se obtina aprobarile necesare de la primaria orasului si nu are
voluntari suficienti ca sa fie deschis continuu II CAUTAM!

Invitam romani de oriunde sa ajute pe perioade mai lungi (2-6 luni), oferindu-le gazduire si masa. Cei specializati in
marketing de obiecte culturale si solicitari de subventii pot ajuta muzeul sa obtina fonduri  asa incit sa-si acopere un
salar. Invitam orice roman sa sprijine muzeul (urgenta este sa fie angajata o persoana cu jumatate de norma si sa
se tipareasca o brosura profesionista color) cel putin prin a deveni membru ($10-$50 pe an) si a ajuta cu 2-6 ore
voluntare pe luna de oriunde s-ar afla, prin intermediul emailului. Desigur ca, atunci cind  e vorba de tara,  
prioritatea cea mai mare a muzeului  ramine sa stopam declinul productiei de covoare, artizanat si mobilier (creatori
populair nu sunt in atit d emare pericol cit sunt cooperativele deja desfiintate in proportie de 75%) DAR, cita
eficienta putem avea chiar si cind suntem singurii din afara tarii care detinem o galerie/magazin reprezentind sute
de artizani romani cind,  CULMEA,  SUNTEM SINGURA ORGANIZATIE CARE MILITAM PT.ELE NU NUMAI IN AFARA
TARII DAR SI IN TARA…Nici un organ si nici presa nu se sesizeaza de 11 ani. Singurele articole pe tema aceasta
au fost cele pornite de muzeul nostru, unele accentuat critice tragind alarma..(Curierul National, Economistul,
Gazeta de Transilvania, Buna Ziua Brasov, Cotidia-nul, publicatia Camerei de Comert Nationale, etc.) dar de-a
lungul anilor ele s-au pierdut si nici un ziar major, in ciuda insistentelor dnei Perciali,(mii de $ pe telefoane/faxuri) nu
porneste o analiza profunda a situatiei, nici macarreportaje adecvate.) UCECOMUL si-a vitregit cel mai mult copiii -
cooperativele-  si MAE nu le-a facut promovarea in afara si nici acum nu o face asa cum nu face
promovareeconomica in general desi a pretins ca merita sa o preia de la Ministerul Industiei si Comertului (de fapt
nici unul nu a stiut sau vrut sa o faca..sau nu le-a pasat..si nici acum nu au formulat o startegie viabila de
promovare). Pierderile tarii sunt uriase, mai ales pe directia SUA unde exista export masiv de covoare.

Tocmai pt.ca sa incercam sa gasim solutii acestor carente enorme initiem un PROGRAM DE INTERNSHIP
/PRACTICA/ IN DOMENIU (vedeti la web site) cu scopul de a forma tineri romani in aceste directii : marketing si
promovare in SUA si mass-media sub egida muzeului si a Ligii Romano-Americane (o alta organizatie non-profit
initiata in 1996 ca un NETWORK/RETEA a celor care tin sa ajute tara mai ales pe plan civic si economic, inclusiv
militind pe linga oficialii romani din afara tarii si din tara ca si pe linga mass-media sa stringa legaturile cu diaspora
spre folosul poporului care are nevo ie de noi si caruia ii datoram ajutor.(programele noastre pot fi replicate si in
alte tari; oferim cooperare)

Va rugam sa adunati adrese cit mai multe si sa ne contactati ca sa pornim o campanie concertata Este nevoie
urgenta de o alianta a romanilor care vor sa militeze pt.cauzele romanesti! Muzeul Roman are nevoie de GRUPURI
DE SUPORT care sa gaseasca solutii pt.viitorul lui; invita scriitori/ziaristi la Philadelphia pt.reportaje; itinereaza sau
imprumuta expozitii; organizeaza mese rotunde (pt.care cauta participanti potriviti) tema “Problematica Relatiei Tara-
Diaspora: ce este de facut?”La Multi Ani pt.2002 si pe mai departe!
1606 Spruce St.
Philadelphia, PA 19103
609/216-6991
office@romanianculture.us
ro_am_league@yahoo.com

Lucrare monumentala si expozitii unice in
istoria emigratiei romanesti, itinerate la
Chicago si in alte orase in anii 80 si 90, la
cladirea publica a judetului, la Daley Center
si la cea a statului Illinois, la universitatea
Chicago, la biblioteci publice si la citeva din
bisericile romanesti - panourile istoriei
emigratiei si contributiei romanilor la
societatea americana , inclusiv cea a
muzeului nostru;  afisul care e un
monument cultural simbolic (fotografie
facuta de Dna Perciali in fata casei ; in
stinga jos este Irina Perciali, la 10 ani.
Panourile pot fi vazute la muzeu.

In dreapta vedeti citeva din expozitiile publice
ale muzeului la Daley Center; Chicago,
1984-1994
,probabil unice  in SUA prin valoare
reprezentativa, calitate, amploare si numar mare
organizate timp de 10 ani de o singura entitate. In
dreapta jos vedeti mai bine impresionanta expozitie
fotografica amintita mai sus. A inclus si un panou cu
fotografii in memoria lui MIrcea Eliade si o vitrina cu  
presa de la 1927 si albume aniversare din comunitate


O sa adaugam alte fotografii ASAP de la Chicago si de
la locatia muzeului in Evanston, linga Chicago